În ploaia de himere negre-al nefiinţei
Ne risipeşte vântul amar şi fără sens
Din nori curg lacrimi, sfâşâind sufletul fiintei.
Ne risipeşte vântul amar şi fără sens
Din nori curg lacrimi, sfâşâind sufletul fiintei.
Suflet bântuit de mareea ce inundă dens
Un mister şi o dinamică explosivă.
Pare un Big-Bang însetat de cunoaşteri
Ce-i supt de vârtejul, vârtejul devenirii
Dar nămolosul cer prinse a se limpezi.
Măritul Soare se caută la obârşii.
După multe încercări, copleşit de ambiţii
Apare(ca-ntr-o mare pictură parfumată)
Un mândru curcubeu în împrejurări neclare.
Ce se sprijină sonor de-un colţ bătrân din Geea.
În creerele noastre, copleşitoare surse
Ţipă memoria, milioane de curse
Memoria noastră ce astăzi programase
Albă hiperconştiinţă universală.
Un mister şi o dinamică explosivă.
Pare un Big-Bang însetat de cunoaşteri
Ce-i supt de vârtejul, vârtejul devenirii
Dar nămolosul cer prinse a se limpezi.
Măritul Soare se caută la obârşii.
După multe încercări, copleşit de ambiţii
Apare(ca-ntr-o mare pictură parfumată)
Un mândru curcubeu în împrejurări neclare.
Ce se sprijină sonor de-un colţ bătrân din Geea.
În creerele noastre, copleşitoare surse
Ţipă memoria, milioane de curse
Memoria noastră ce astăzi programase
Albă hiperconştiinţă universală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu