Noaptea rupe fragmente din noi!

Am visat că trăiam un vis de iubire!

Se făcea că alergam
mânã-n mânã
pe drumul luminii!
Roua din somn picura pe pereții
din mansarda eternului amor.
Bărbatul din vis erai tu.
Tu, iubitule!
M-am trezit
în noaptea mãtãsoasã ce cautã
prin infinitul cerului
perfecțiunea sferei iubirii.
 Vedeam... pe tine... pe mine... pe noi!     

Buzele noastre fierbinţi alergau
pe trupuri însetate
 de dezmierdări ...
sânii gemeau striviţi de tine!
Ardeau în tãcerea
unui gând ce urca...
și urca,
înecând privirea
în malul surpat
din prãpastia ochilor albaştri.

Ofrandã aducem iubirii
când catedrala din zori
rupe fragmente din nori
şi zguduie pământul
de iubiri nebune!

Se făcea că trăiam un vis de iubire
când zorii rupeau fragmente din noi!

Lilit, 22 iulie 2012