Eu sper să nu uiţi!

Eu sper să nu uiţi
Că zorii prindeau în palmă
Perle încrustate
În fărâme de gânduri...
Şi slove de dor
Vibrând printre rânduri.

                              Facla iubirii pârjolea cuvinte...

Cuvinte pictate în inima

Ce jelea

Simţăminte

Pierdute printre genele

Unor vremi ce nu mor.

Dar văd că azi,
Iubirea te tulbură mai rar
Deşi într-un ventricul
Zdrenţuit de cord
 Te mistuie-o dorinţă cruntă
Ce ţipă prin timp,
Plângând un dezacord!

În ciutura fântânii îţi văd chipul!
Iar scârţâitul ei
Murmură numele tău
Şi
Cuvinte magice
Care acum dor!

Eu încă sper
Că tăcerea noastră
Se va topi în zori!
Şi vei veni să mă alinţi
Cu şoapte ce dau fiori!
Lilit, 2012