Izvorul ochilor se umple de
miraje.
Pe raze de lună
Coboară umbra ca un parfum,
Învăluind tăcerea ce vine
Ca o perdea de fum.
Visez în tăcere mistere
Ce curg pe scări de val,
Dezlănţuind marea fără frontiere.
Îţi sorb slovele parfumate de dor
Ferecate în misticul zbor
Al unui condor.
Şoaptele noastre izbesc umerii
timpului.
Şi se topesc în vocea albastrului
Ce umblă flămândă,
Zburând pe-o aripă frântă de
înger,
Într-o clipă lăcrimândă.
Pe creasta de val
Viaţa-şi strecoară trena până la
maluri de soartă.
Ne dăruieşte la gât, colierul
iubirii eterne!
Lilit, 20 aug.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu