În crepusculul vieţii,
sufletul geme de întrebări
aduc şoapte încărcate de
fructele coapte ale
Cunoaşterii.
Un gând,
ecou captiv prin hrubele destinului,
rătăceşte… dar, iată-l pitit
prin misterele
Devenirii!
Prin focul lui Prometeu,
omul zăreşte lumina
ce devine scut în zborul rotund,
de când în mână ţine
Lancea destinului!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu