 |
| Pictură de Mihai Cătrună |
Pe scara de gânduri,
Alunecă lumina
Poartă iubirea
Cu faţa brăzdată
De belşugul frământărilor interioare.
Decantez nisipul dorului ascuns
Sub pleoapa durerii pitită-n suflet.
Durere ce pătrunde ca o sabie de Damasc
Ce taie felii...
Felii dintr-o iubire devoratoare.
Printre Piramide de dor,
Privirea rece scanează,
(În trei dimensiuni),
Prada ce-aşteaptă inocentă
Sub luna ce sărută lumea.
Un alt mister,
Filtrat într-un timp efemer,
A fost ţesut
În noaptea când s-au născut gânduri,
Speranţe şi eterne doruri.
Sub arcada timpului,
Luminată de lumina luminătoare a abisului,
Poartă mireasa dorinţei trena înmiresmată în anotimpul clipei.
Clipe sculptate în seva ce curge din Pomul Vieţii.
Ploaia de vise se leagănă în hamacul prins în palma speranţei
Agăţată de copacul ce va conduce lumea transcendenţei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu